PENTRU FEMEIE -8 martie ...

...si-a venit iara primavara in iarna florile de mai n-au inflorit, invaluieste-ti trupul tau frumoaso cu ghiocei si verde crud. stii tu prea buna doamna de april' ca zarea-i plina de mistere , si anii tineri ni se duc ca apele curgand pe rauri ca frunzele de vant ... si ploua Doamne ,si ninge ,bate si vantul dar tu FEMEIE ,acoperi tot cu parul tau , te faci scut si ocrotesti Pamantul si legeni gandul ,dorul ,iubitul si copii! (LUCIAN IONESCU-BUCURESTI 2012 )

O FLOARE PE NUME FEMEIE !

" Femeie chintesenţă eşti de flori parfum în loc de sânge ai în vene din tine izvorăsc numai poeme in inimi de barbati starnesti fervori. eşti zorii de iubire şi-apusuri de dureri pasăre-n cuib sau pasăre ce zboară e trupul tău mereu o primăvară menit ca să răsară doar placeri. e trupul tău o pată de ninsoare şi sufletul ţi-e foc cu jar nestins privirea ta când cade simţi cum doare pe locul ce rămîne neatins. femeie, de bărbat eşti născocită să-i umple clipa de trăiri divine zadarnic fără tine clipa e trăită de-i clipă de amor sau de suspine. eşti viaţă şi eşti moarte,eşti noaptea şi lumina, eşti sâmburele vieţii şi al rodniciei eşti cea ce întregeşte clipa bucuriei sărac este bărbatul ce nu-ţi călcă grădina.” (LUCIAN IONESCU-BUCURESTI -8MARTIE 2012)

CE FRUMOASA ESTI !!!

Ce frumoasă eşti în prag de iarnă, Ninge disperat asupra ta, Cerul peste tine se răstoarnă, Ţurţurii în plete vor suna. Hai să fim doi oameni de zăpadă Ridicaţi de braţe de copii, Care-n frig şi ger mai ştiu să creadă Că se pot iubi, se pot iubi. Ce frumoasă eşti în prag de vară, Când miroşi a mere ce se coc, Cerul în fiinţa ta coboară Trupul meu din trupul tău ia foc. Focurile noastre se cunună, Focurile noastre se-nţeleg, Suntem baza lumii împreună Suntem vara focului întreg. Ce frumoasă eşti în prag de toamnă, Ca o zi egală între nopţi, Când iubirea noastră te condamnă Să ai soarta strugurilor copţi. Să înveţi, iubito, să te bucuri Că ţi-am dat din jertfă un destin, Şi că via asurzând de struguri, Va trăi definitiv în vin. Ce frumoasă eşti în primăvară, Cea mai minunată-ntre femei, Iezii pasc năframa ta uşoară, Tu, cu muguri, bluza ţi-o închei. Sigilat de taine nepătrunse Cerul bate drumul tău îngust, Trupul tău de muguri şi de frunze De la cine să învăţ să-l gust? Adrian Paunescu (Lucian Ionescu , Bucuresti -8 martie 2012 )

FEMEIA “In ochii tai faclii de dor Se-ngana timpul trecator Ma-mbeti cu ei si ma descanti Si ma sfarami si ma framanti Ma faci plamada de dorinti Ma porti prin ceruri si ma minti Femeie, umbra de pacat In sange-ti plange alt barbat L-aud plangand, l-aud mereu, Voi plange maine, poate eu Și’n loc de vis de primaveri Voi bea din cupa de dureri Te-a aruncat printre barbati Un zeu cu ochi’ngandurati Sa ne ranesti apoi sa pleci Femeie, floare de poteci Femeie, zambet de cais Ma porti prin viata ca prin vis Ma-mbeti cu gura si ma minti Ma scoti incet, incet din minti Desi tu negi, nu e tarziu A vietii taina sa ti-o stiu Sa-ti intru-n inima tiptil Femeie, floare de april’ Sa te cunosc, sa te-nteleg De vraja ta sa ma dezleg Sa-ti fur samanta de mister Apoi, din calea ta sa pier Lasand o umbra de dorinti Și cupa mea de suferinti Sa-nveti iubirea din mustrari Din patimi si din remuscari Femeie, vis inselator Privesti si ochii tai ma dor Îmi cauti inima s-o frangi Vei invata si tu sa plangi Vei rataci sub aspre zari Pe-nselatoarele carari Cu mana-ntinsa catre catre cer Femeie, capat de mister Vei cere leac si dezlegari De ne-ntrupatele chemari Ce-ti plang in suflet chinuit Femeie, inger razvratit.” ( Lucian Ionescu-Bucuresti-8 martie2012 )

VOI FI...

Cu buze moi te voi acoperi in gand Calatorind de-a lungul si de-a latul De la cercul polar , la ecuator , Scaldat in oceanele albastre Fara fund Ale misterelor mereu fara leac. Voi fi noapte , voi fi zi , Floarea de salcam care te inunda Intr-o revarsare de primavara Prelunga Cu privighetorile iesite la lumina Sa te iubeasca si ele , pe rand. Voi fi apa , marea , oceanul Razvratit intr-o pestera din adanc Cu imparatia de pestisori veniti Sa iti fie de descant , Cand oamenii dorm pe perina lor Fara cuvant. Si te voi iubi , navalnic si furibund , Ca in umezirea furtunilor de vara , Cand bondarii se ascund frenetic in poezie Si lina simfonie Din adancul unei stamine Care a baut roua Din tezaurul cel sfant.*****************************(Adrian Popescu)

SALUT...

Buna dimineata , floare de suflet Prinsa pe stncile abrupte Ale viselor inalte ! Buna dimineata , suflet de floare Rasadit pe campiile in care Doar izvoarele se numara la superlativ ! Buna dimineata , zbor de fluturi Amestecati cu roua consanzenelor Venite la picioarele unui templu antic ! Buna dimineata , va spun de aici , De la nivelul solului nebrazdat de plug…. Voi sunteti sunteti ea , ea e in voi! **************** (Adrian Popescu)

CHIN !

Dupa ce mi-au fost taiate mainile... A trebuit sa te desenez cu ochii . Dupa ce mi-a fost smulsa limba din gura... A trebuit sa te slavesc cu mirosul . Dupa ce mi-au retezat urechile... A trebuit sa iti primesc privighetorile direct in sange. Iar dupa ce mi-a fost scosi si ochii... A trebuit sa-ti venerez conturul cu mii de simturi de care ei nu stiu. Acum insa se pregatesc sa ma traga pe roata... Asa ca va trebui sa imi gazduiesti inima o vreme , Pana ne vom intalni din nou !!! ( Adrian Popescu-Craiova-24-octb.2011)